In lume exista o competitie neoficiala intre fabricanti legat de cine pune in functiune cel mai rapid ascensor. Shanghai Tower, o cladire din Shanghai recent finalizata si care acum este a doua cea mai inalta din lume, cu 632 de metri de la varf la baza, a instalat un lift cu o viteza de 20,5 metri pe secunda.
Ca sa pun asta in alte unitati de masura, inseamna 73,8 km/h, mai mult decat viteza legala pentru automobile in oras. E mai rapid decat metroul.
Prin comparatie, Burj Kalifa are lifturi de 10 metri/secunda, la fel si noul One World Trade Center. China si Taiwan conduc detasat in acest top.
Ascensorul respectiv a fost dezvoltat de Mitsubishi si este folosit pentru a urca rapid vizitatorii la platforma de vizitare de la 561 de metri/etajul 121, o calatorie ce dureaza 27 de secunde in calcule, desi in practica probabil ca timpul este dublu deoarece liftul trebuie sa accelereze si sa franeze intr-un mod agreabil pentru pasagerii sai. Personal simt un mic gol in stomac in cladirea Sky Tower din Floreasca atunci cand liftul accelereaza spre viteza sa maxima, desi vorbim doar de o cladire de aproape 100 de metri si 38 de niveluri. Probabil ca nici 5 metri pe secunda nu prinde.
Sunt chiar curios cum difera aceste lifturi ultra rapide fata de unele normale, din acestea cu care suntem obisnuiti noi. Adica ne inchipuim un motor ceva mai puternic, capabil sa ridice cabina cu astfel de viteze, dar banuiesc ca sunt alte tehnologii la mijloc. De exemplu, cablul cabinei are 600-800 de metri lungime, cat cladirea, asa ca unde se infasoara pe “mosorul” sau? Cum se face asta de mii de ori pe zi in mod ordonat?
Sunt chiar curios cum difera aceste lifturi ultra rapide fata de unele normale, din acestea cu care suntem obisnuiti noi. Adica ne inchipuim un motor ceva mai puternic, capabil sa ridice cabina cu astfel de viteze, dar banuiesc ca sunt alte tehnologii la mijloc. De exemplu, cablul cabinei are 600-800 de metri lungime, cat cladirea, asa ca unde se infasoara pe “mosorul” sau? Cum se face asta de mii de ori pe zi in mod ordonat?
Apoi, o cabina care circula cu 73 km/h prin putul ei creeaza probleme de presiune si nu ma refer (doar) pentru pasagerii ei. Sunt tare curios ce se intampla cu aerul de sub ea atunci cand cabina coboara ca un piston. Probabil ca putul are spatiu suficient pe langa cabina, iar aceasta are o forma aerodinamica pentru a-l impinge rapid spre lateral, exact ca un glont.
Articolul de pe CNN vorbeste si despre cabluri noi, facute din fibra de carbon, pentru a putea suporta lungimi mai lungi pentru cladiri “megatall”. Cred, insa, ca pana la ascensoare spatiale va mai trece ceva vreme.
